ISTORIA  IAURTULUI NATURAL

Iaurtul natural este un produs din lapte fermentat care conține culturile bacteriene caracteristice Lactobacillus bulgaricus și Streptococcus thermophilus.

Este o sursă de mai mulți nutrienți esențiali, inclusiv proteine, calciu, potasiu, fosfor și vitamine B2 și B12 și contribuie la fortificare si cresterea imunitatii.

Iaurtul natural este o mâncare străveche, care a trecut cu multe nume de-a lungul mileniilor: katyk (Armenia), dahi (India), zabadi (Egipt), catarg (Iran), Leben Raib (Arabia Saudită), laban (Irak și Liban), roba (Sudan), iogurte (Brazilia), cuajada (Spania), coalhada (Portugalia), dovga (Azerbaidjan) și matsoni (Georgia, Rusia și Japonia).

Se crede că produsele lactate au fost încorporate în
dieta umană în jurul anilor 10 000 – 5000 î. Hr.,
în perioada neolitică.

Se crede că produsele lactate au fost încorporate în dieta umană în jurul anilor 10 000 – 5000 î. Hr., în perioada neolitică. Este o perioadă în care stilul de viata a oamenii nomanzi se îndreptau spre un nou mod de viață, stilul sedentar datorita aparitiei agriculturii. La acea vreme, populațiile începeau, de asemenea, să domesticească animale precum vaci, capre, bivoli, iacuri și cămile, care produceau lapte. Cu toate acestea, laptele se strica ușor, ceea ce facea dificilă utilizarea si pastrarea acestuia. La acea vreme, crescătorii din Orientul Mijlociu transportau laptele în pungi făcute din intestinul animalelor. S-a descoperit că contactul cu sucurile intestinale a determinat ca laptele să se rumenească și să acreasca, conservându-l și permițând pastrarea unui produs lactat pe perioade îndelungate de timp.

Bucataria indiana include peste 700 de tipuri de iaurturi

Scrierile ayurvedice indiene, care datează din aproximativ 6000 î.Hr., se referă la beneficiile pentru sănătate ale consumului de lapte fermentat. În prezent, în bucătăria indiană se găsesc peste 700 de iaurturi și brânză. Timp de milenii, fabricarea iaurtului a fost singura metodă sigură cunoscută pentru conservarea laptelui.

Iaurtul era bine cunoscut, in urma cu 2000 de ani în imperiile grecești și romane, iar grecii au fost primii care au menționat-o în referințe scrise în 100 î.Hr., remarcând utilizarea iaurtului de către națiunile barbare.

În Biblie (Cartea lui Iov), Avraam își datora longevitatea și fecunditatea consumului de iaurt și se face referire la „Țara laptelui și a mierii”, pe care mulți istorici au interpretat-o ​​ca referire la iaurt.

Se crede că cuvântul „iaurt” provine de la cuvântul turcesc „yoğurmak”, care înseamnă să se îngroașe, să coaguleze sau să se topească. Utilizarea iaurtului de către turci in perioada medievala a fost mentionata în cărțile Diwan Lughat al-Turk de Mahmud Kashgari și Kutadgu Bilig de KH Yusuf, ambele scrise în secolul al 11-lea. Textele descriu utilizarea iaurtului de catre turcii nomazi. Turcii au fost primii care au utilizat iaurt pentru o varietate de boli și simptome, cum ar fi diaree și crampe, și pentru a atenua disconfortul pielii arse de soare.

Genghis Khan, fondatorul Imperiului Mongol, are reputația că iaurtul i-a hrănit armata, un element de bază al dietei mongole.

1542, regelui Franței, Francois I, i-a fost administrat iaurtul ca
tratament pentru diaree severă, de către un medic din Turcia.

Iaurtul și-a făcut drum prin secole, răspândindu-se în întreaga lume. Iaurtul a fost introdus în Europa de Vest în 1542, de regele Franței, Francois I, după ce i-a fost administrat ca tratament pentru diaree severă, de către un medic din Turcia.

Ulterior a fost amestecat cu o varietate de ingrediente, cum ar fi scorțișoara, miere, fructe și dulciuri și a fost folosit ca desert.

Abia în secolul XX cercetătorii au oferit o explicație pentru beneficiile pentru sănătate asociate consumului de iaurt. În 1905, un student în medicina bulgară, Stamen Grigorov, a fost primul care a descoperit Bacillus bulgaricus (acum L. bulgaricus), o bacterie cu acid lactic care este încă folosită în culturile de iaurt . Pe baza descoperirilor lui Grigorov, în 1909, laureatul Nobel rus, Yllia Metchnikoff, de la Institutul Pasteur din Paris, a sugerat că lactobacilii din iaurt au fost asociați cu longevitatea țăranilor bulgari.

Primul laborator și prima fabrica de iaurt au fost
deschise în Franța în 1932

La începutul secolului XX, iaurtul a devenit cunoscut pentru beneficiile sale pentru sănătate și a fost vândut în farmacii ca medicament. Iaurtul natural a avut succes comercial atunci când Isaac Carasso, din Barcelona, ​​a început să producă iaurt cu gemuri.

După ce a fugit de ocupația nazistă, Daniel Carasso, fiul lui Isaac Carasso, a fondat Dannon (Danone în Franța). Primul laborator și prima fabrica de iaurt au fost deschise în Franța în 1932; în Statele Unite, primul laborator și fabrică au fost deschise în 1941.

Sursa:

History of yogurt and current patterns of consumption 

Mauri Fisberg, Rachel Machado

Referințe

1. Bodot V Soustre Y Reverend B. Cel mai bun din 2013: iaurt special. Consiliul național al produselor lactate franceze (CNIEL): Divizia Afaceri Științifice și Tehnice; 2013. http://www.idfdairynutrition.org/Files/media/FactSheetsHP/EXE-EN_BofYogurt.pdf. Accesat la 11 octombrie 2014.

Google Scholar

2. Moreno Aznar LA Cervera Ral P Ortega Anta RMet al. . [Dovezi științifice despre rolul iaurtului și al altor lapte fermentat în dieta sănătoasă pentru populația spaniolă (spaniolă)]. Nutr Hosp. 2013; 28: 2039-2089.